Materialele care apar pe acest blog aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Proprietarul acestui blog îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă orice abatere. Blogul funcţionează în condiţii normale cu Mozilla Firefox si Crome.


marți, 13 aprilie 2010

Dor si doare

Nu o sa ma leg de melodia de la Taxi la care face referire titlul postarii si care imi vine acum in minte cu toate ca o simt, curge prin mine, imi face inima din ce in ce mai grea de dor.
Si apropo de dor, astazi, un amic care se straduieste sa "ma citeasca", sa ma inteleaga (culmea: il cheama Doru) m-a rugat sa scriu ceva nou, ceva sa-l faca sa rada (unora le e dor si de postari mai mucalite). I-am raspuns ca vrei, nu vrei, baiatule, suporta-ma, pentru ca momentan scriu ce simt (de fapt, ma abtin sa nu urlu in public, sa urlu cuvinte scrise doar, sa-mi transpun sufletul in fraze) si ca momentan sunt intr-o stare de spirit filosofico-melancolico-romantica si ca orice as face n-o pot dezlipi de pe mine, e ca o ventuza tare care injecteaza in mine un venin placut. Doru, mama, daca mi-ai face cinste cu o bere-doua poate mi-ar da o boaba de stare de-aia numai buna de scris haios dar, medical vorbind...nu mai beau..si partea a 2-a: tot n-as putea face asta, cred, crede-ma.
Acestea fiind spuse...
Buna, numele meu este Despy si nu l-am mai vazut/atins de 10 zile, nu l-am mai auzit de 6 si au trecut fix 5 zile de cand amandoi am inceput acest tratament masochist, destul de...impotriva vointei noastre, evident, in centre separate. M-au lasat singura...de fapt nu sunt singura...sunt cu toti...dar mai putin tu. Deci cam tot aia.
Simptome? Ha! Fluture in stomac care se zbate de nebun, episoade de melancolie baloasa, mi se scurge sufletul. Am impresia ca te vad peste tot. Stiti desenele animate cu personaje fomiste care vad in omul de langa ele un copan?/ciolan? "Ciolpan" probabil mi-ai raspunde (cuvantul asta exista, cautati-l in DEX, e regionalism din Dobrogea). Eh, asa sunt eu acum. Imi vine sa urlu, mi-e dor, mi-e dor de tine, mi-e dor de ce am trait cu tine, mi-e dor de clipe, de soapte, de cele 5 simturi maximizate atunci, mi-e dor de 1 aprilie, prefer sa fiu pacalita, numai sa fiu pacalita frumos. Mi-e dor de locuri, locuri care acum au un gust amarui, care imi taie respiratia, care imi dau fiori, care imi sporesc activitatea glandelor lacrimare. Inchid ochii si...in loc sa vad negru...parca te vad pe tine. Merg pe strada...iti vad trasaturile peste tot. Aha, un tip cu parul ca al lui, un baietel cu ochi cam ca ai lui, o tipa cu nasul ca al lui. Doamne, ma uit la tipe! Ma credeam hetero' convinsa. Iubesc bucatica cu bucatica din ADN-ul lui. Sa-nnebunesc! De ce mi-e dor, de ce trece timpul pe langa mine asa? Ce ma face sa sper? De ce nu pot uita? De ce nu exista anestezice sufletesti? De ce negam totul si ne inchidem de nebuni aici?
Cat de bine e izolata fonic incaperea asta? Ce grosime are peretele? Cat e ceasul? Ora de odihna cumva? Atunci pot sa tip? Pot? Pot? E ca si cum un betiv beat mort (cum altfel?!) si-ar baga doua degete pe gat si ar da la boboci. L-ar scapa de greata, l-ar linisti dar nu l-ar scoate din starea de....(hac!), rahat. Dar barem e o exteriorizare. Deci...trag aer in plamani si....
Mi-eeeeeeeee dooooor si doare! Dor si oare.... (nu ca as fi fana Taxi).

2 comentarii: