Materialele care apar pe acest blog aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Proprietarul acestui blog îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă orice abatere. Blogul funcţionează în condiţii normale cu Mozilla Firefox si Crome.


vineri, 30 iulie 2010

Arta in stilul Leonid Afremov! Iti bucura ochii!

Stupoare trista...in ziua de astazi tehnologia ne-a sumonizat pe toti, ne-a orbit si ne-a transformat in niste oameni moderni. Ignorant de moderni. Dureros de moderni. Indolent de moderni. Puncte puncte de moderni. Gasiti voi adverbe.
Ce are omul mai DIVIN este exprimat in ARTA, parerea mea. Arta care s-a tehnologizat si ea din pacate. Cati din ziua de astazi mai fac arta?...si ma refer aici la ceea ce numim arta traditionala. Cu siguranta muuult mai putini decat cei care s-au dat pe tehnologie. Ingrozitor cum toti s-au transformat peste noapte in "artisti", apucandu-se de arta fotografica-ultimul racnet al artei zilelor noastre. Snobism de-ala imbecil. Nu neg, iti trebuie talent si pentru asta, insa "arta" este dependenta de un aparat care musai tre' sa coste minim 30-40 de milioane, altfel esti un "wannabe". Corect? Daca nu-ti iese rezultatul scontat..apelezi la "mama prostului" care pentru traditionalisti era guma...pentru noi, astia "modernii" este Photoshop. Gata. Tzac. Pac. Suntem artisti. Suntem artisti?
Pe deviantart e plin de artisti...sau...mai mult sau mai putin artisti. Mai mult sau mai putin impresionanti.
De cateva luni bune m-am indragostit. M-am indragostiiiiiiiiit. La prima vedere. Si nu, nu pe alde feisbuci si alte site-uri de genul care imi satifac la maxim dorinta de barfa/spionaj cu scop de barfa undercover. M-am indragostit de arta, de arta lu' nenea Leonid. Tot respectul meu, pana in momentul de fata mi-a castigat admiratia si s-a dovedit a fi preferatul meu dintre artistii contemporani. Ok, ok...sunt subiectiva totusi. A avut un efect ca de magnet care m-a paralizat in fata monitorului cu gura deschisa. Si noaptea s-a scurs, somnul mi s-a dus si nu m-am lasat pana nu i-am vizionat toate picturile. Nu m-am lasat pana nu am salvat in pc preferatele (am zis ca trebuie sa le am, nu se poate altfel). Sincer nu pot spune ca e pictura care sa nu-mi placa cu toate ca omul mai are si unele opere care contrasteaza cu cele foarte muncite si par banale, simplute, unele naive si pe ici si colo apar disproportii in perspectiva, erori de unghi (sau poate asta era si ideea). Sa nu-l maniem pe Dumnezeu totusi, am salvat pe hard 344 de picturi si inca mi-e greu sa ma decid care e preferata.
Culori pline de viata, lumini, dinamism, cupluri, ploaie, reflectiile naturii si ale luminilor in apa de ploaie, natura, atmosfera citadina, spirit al orasului, orase lacustre, strazi (ulite) de tara, verdeata, dans, nuduri pline de inocenta, gratie, jazz, muzica, barci, apa, apus, rasarit, iarna, toamna, ploaie, ploaie din nou, natura moarta...Orice artist are laitmotivele lui. Important e sa nu devina monoton.
In mod ciudat, judecand dupa stil si culoare, la inceput am crezut ca artistul este un adolescent. Gresit. Are o varsta respectabila. E pasiunea lui...asa cum si pe la facultatile de arta exista si oameni ca el.
Mai mult de atat...pana de cuvinte. Cuvintele sunt de prisos. Va las pe voi sa-i admirati arta. Merita!
http://leonidafremov.deviantart.com/
www.leonidafremov.com
Si..o serie dintre preferatele mele:























duminică, 25 iulie 2010

Berea nu ingrașă! Filmele indiene da!

Sa incepem cu un cantecel vesel (in stilul filmelor indiene :)) )!


Postarea de fata nu are catusi de putin caracter publicitar si nici nu incita tineretul la alcoolizare. Ba mai mult, nici nu se doreste a fi un furt intelectual (sursa). Scopul este de a spulbera macar cel mai "de sezon" mit legat de silueta: "berea ingrasa", "vitaminele ingrasa", "cafeaua face celulita", "anticonceptionalele ingrasa", "sexul slabeste" etc. Berea. Un dusman de temut pentru silueta?

Priviri "in gol", ochi umezi... Cantecel vesel din nou. Zbenguiala in cerc.

BEREA
1 E gustoasa, racoritoare, hranitoare si relativ saraca in calorii. Berea nu contine grasimi si zahar. Singura sursa de calorii a berii este alcoolul, care are 7 calorii/g (fata de grasimi, care au 9 calorii/g).
2 Berea este o bautura naturala, cu aport mare de vitamine si minerale. Contine cantitati importante de magneziu, seleniu, potasiu, fosfor, biotina si este una dintre cele mai bogate surse de vitamina B.
3 Este o sursa de fibre solubile (rezultate din prelucrarea orzului). Un litru de bere contine aproximativ 20% din cantitatea de fibre recomandata zilnic, iar unele sorturi contin chiar pana la 60%. Acestea ajuta digestia si absorbtia hranei, reducand nivelul de colesterol. Berea nu contine colesterol.
4 Consumul moderat de bere reduce stresul si rata imbolnavirilor de inima."
"O sticla de bere de 500 ml are 225 de Kcalorii, mai putin decat aceeasi cantitate de suc de fructe sau orice bautura racoritoare. Iar in cazul berii fara alcool, aportul caloric este si mai mic (70 Kcalorii/sticla de 1/2 l)."
"Proprietatile nutritive fac din bere una dintre cele mai complete bauturi. Bogata in minerale si vitamine (A, D E, dar mai ales vitaminele din grupa , berea are un continut ridicat de acid folic, o substanta esentiala in metabolismul celular, care contribuie la prevenirea anemiei si diminueaza concentratia homocisteinei (considerata un nou factor de risc cardiovascular).
Continutul moderat de alcool (4-5s) creste asa-numitul colesterol bun si actioneaza ca o bariera impotriva colesterolului rau, reducand riscul de infarct si alte boli ale inimii. La femei, intarzie instalarea menopauzei si a efectelor acesteia - osteoporoza."
"In cantitati moderate, berea nu numai ca nu ingrasa, dar chiar te poate ajuta sa-ti pastrezi silueta.
Este diuretica, faciliteaza eliminarea toxinelor si contine fibre solubile, care iti asigura protectie fata de bolile de colon. "


O mica deviere de la subiect: Ce treaba are berea cu filmele indiene? Niciuna. Era doar un experiment propriu. Oare trebuie sa apelez la stilul filmelor indiene de a mentine publicul atent in lumea blogurilor? Expresii ale fetei foarte sugestive, barbati cu ochii in lacrimi, priviri abatute, dansuri cu coregrafie mirobolanta? Sigur nu dar nu vroiaum sa am o postare prea sobra. Oricum...berea de sine statatoare nu ingrasa. Sedentarismul da. Telenovelele si filmele indiene cu siguranta!

In loc de P.S.: May he poop on my knee?



joi, 22 iulie 2010

Documente oficiale, chestii de-astea

Astazi am fost sa-mi schimb buletinul. Motivul nu va priveste. Cert e ca a trebuit sa spun adio fara pic de regrete copilei de 14 ani cu figura fara voia ei terifiata-uimita-nervoasa-demna de a izbucni intr-un ras/plans isteric (o stare de spirit greu de definit, o figura ce inspira bucurie-tristete, invaluita de mister, o Mona Lisa aka Gioconda contemporana dupa spusele multiplilor mei critici de poza de buletin intalniti in decurs de 8 ani), imbracata in vesinca bluzita rosie a carei roseata s-a prelins pe chip. Culori saturate la modul cel mai nasol, rosul bluzei Giocondei de 14 ani asortandu-se cu canicula de astazi, radiind toata poza. Cernobâl. Luminozitate proasta rau pe par- zici ca avea pe alocuri parul alb. Gioconda contemporana. Un laviu prost, in tempera de-aia cu urs panda pe cutie. Tin minte ca mi-a marcat copilaria vechiul buletin, mi-era rusine cu el, nu semana cu mine. Mi-l uitam acasa mereu. M-am bosumflat la momentul respectiv si i-am facut capul balalaica lu' taica-miu care incerca de zor sa ma convinga ca pozele de buletin sunt prin definitie poze naspa, oficiale si sa nu mai fac atatea fite. Ok. Daca e oficial tre' sa fie naspa. Privire serioasa. Dreeeepti!
Am plecat spre sectia de politie cu trista amintire a doamnei militian (tian-ul, se zicea candva, in bancurile comuniste, ca e coeficient pentru inteligenta) ce m-a agasat la varsta pubertatii nemultumita de pozitia in care ma asezasem. Sa trecem peste. M-am dus sa ma repozez. Recapitulez in memorie: NU zambet, NU incruntata, NU bot de pitzi (nu ca as fi amatoare). Pana la poza (unde slava domnului tanti s-a purtat frumos cu mine, cu rabdare si am iesit mai de doamne ajuta, ca deh, a evoluat tehnologia camerelor foto, am invatat si noi photoshop-crezi?) ne-am lovit din nou de clasica birocratie. Nu domne ("nu doom") , nu e ok, ce e anexa asta la procesul verbal scrisa de mana? Unde e stampila? Pana va ridicati buletinul sa faceti pe dracu' in 15 sa apara alta anexa credibila, stampilata etc.
Bla bla-uri. Dom' profesor arhitect Bercan avea o vorba foarte buna. "Omul-ghiseu" este specia suprema. Omul capata puteri supraomenesti (Superman gen) cand se afla in spatele ghiseului. Te are la mana. Te trimite la plimbare pentru ca lipseste o virgula, te plimba de la ghiseul x la ghiseul y si eventual iti mai trage si "jaluzeaua" in nas dupa ce ai stat la coada doua ore pe motiv ca programul s-a incheiat, ca trebuie sa ia copilul de la gradinita sau ca vrea pauza de masa. Ca sa iesim din criza e suficient ca toti rusii sa nu mai bea o zi, chinezii sa nu mai manace o zi si romanii sa munceasca o zi.
Ce te faci insa cu doamna de la ghiseu daca iti mai trebuie o copie xerox si la xerox tocmai au inchis..sau "nu e xerox in sat"? Vii maine dupa ce ai stat de te-au luat sudorile la coada sau apelezi la inspiratia "clasic romaneasca" si o convingi cu sarmul personal sa te creada pe cuvant? Cetatean model, deh...
Uite ce le-a dat prin tartacuta unora:


"Datele sunt luate de pe certificatul in original." Parol? Parol. Sa-l credem pe cuvant? Xerox in sat nu-i. L-a luat inundatia. Dom' primar bea banii.
Dar ce aveti pe nas, domnu? Puncte negre? Cam blurata poza...sau abstracta as spune. Intrebati la ghiseul 6.
P.S: A se vedea semnatura si declaratia "notariala": CONFORM CU ORIGINALUL. Copie legalizata, nu oricum! Genial! :))))

miercuri, 21 iulie 2010

Odată cu lansarea site-ului QuickMall, m-am înscris în competiția pentru un iPad. Dă și tu sfoară-n țară!

Oricât mi s-ar fi spus prin liceu "Writing is your middlename" dat fiind că puteam bate câmpii oricând cel puțin 2 pagini pe orice temă (profa de română deja se obișnuise cu spiritul meu critic), întotdeauna am urât compunerile/eseurile care mă limitau (o temă strictă, 500 de cuvinte și nu mai mult, fără deviații de la subiect). Anii de liceu au trecut, facultatea e pe terminate iar eu incă mai sunt supusă compunerilor. De data asta miza e măricică. Hehe! Ca să am șansa să câștig un Apple iPad 16GB Wifi trebuie sa fac reclamă la site-ul QUICKMALL apoi rămâne de văzut cât noroc am. La capitolul marketing stau destul de modest...și totuși...
Trăim în secolul vitezei și ne-am cam obișnuit ca internetul să facă parte din viața noastră. Pare destul de comod să stai acasă și să faci comenzi pe net decât să bați orașul în lung și în lat, să colinzi magazinele pe ger, pe ploaie, pe 40 de grade. Pe canicula asta eu n-aș ieși ziua din casă nici să mă împuști! Să mă bată soarele în cap, să curgă apele pe mine, să stau înghesuită în autobuz? Vara trebuie să ne transformăm în păsări de noapte. Altfel nu văd vreo supraviețuire. Sau poate..."singura noastră scăpare e să rămânem toți la mare". Sau să facem acatiste pentru Bill Gates și să profităm din plin de minunea secolului nostru- Internetul.
Internetul te duce fix unde vrei, cu un click gasesti exact ce îți dorești.
Site-ul QUICKMALL (www.quickmall.ro) este ideal dacă ești în căutare de: telefoane mobile, foto/video, laptopuri și iPad-uri, accesorii GPS, accesorii GSM, console jocuri, parfumuri, sony walkman precum și service GSM de calitate. Pentru fiecare din categoriile mai sus menționate există o gamă largă de produse încât să alegi exact ce îți convine. E ca și cum te-ai teleporta în mall, exact la locul potrivit și asta fix din fața computerului, cu un număr minim de clickuri. Cum timpul nostru (liber) este limitat, trebuie să profităm la maxim de avantajele oferite, astfel încât să ni-l petrecem eficient. Timpul petrecut în stația de tramvai, în mijlocul de transport în comun, în fața oglinzii pregatindu-ne să plecăm la shopping, colindând prin magazine, eventual suportând o vânzătoare antipatică, l-am putea investi mai mult în noi, relaxându-ne, făcînd chestii mai utile. Cum ar fi ca toate lucrurile mărunte care ne ocupă timp și energie să se rezolve de la sine cu un singur click? Cred că ar fi minunat și pentru prietena ta aia stresantă care te ia la shopping mereu și te seacă de nervi stand 3 ore nehotărâtă printre standuri (am mai discutat despre chestia asta într-una din postările anterioare, vor mai urma postări-protest, postări-manifest și pe viitor). Problema ta mâncătoare de neuroni s-ar rezolva cât ai zice...QUICKMALL. Adică în traducere mot-a-mot...MALL RAPID. Nu sună bine? Tu ce părere ai? Lasă un comentariu și exprimăți părerile cu privire la acest nou site de cumpărături online.
"Odată cu lansarea site-ului QuickMall, m-am înscris în competiția pentru un iPad. Dă și tu sfoară-n țară!"

joi, 15 iulie 2010

Creierul de pe Motoare (si bonus un mic psiho-test)

Iaca a venit vara! Yuhuuuu! Iar curg apele pe tine? Asta e, a venit vara. Hai la o terasa! Stii...e vara!!!! Pune mana pe telecomanda si aprinde aerul ala conditionat. A venit vara. Hai la o terasa. Pentru ca a venit vara. Stai ca imi mai fac un dus. Receeeeee. Stii ca a venit vara?!?! Simteam asta de mult, de pe la inceputul lui aprilie cand s-au deschis terasele. Nu neaparat din cauza ca ar fi luat-o razna clima desi nu neg asta dar comerciantii profita din plin de fiecare grad in plus, de fiecare raza de soare, de fiecare gaura in stratul de ozon. N-ai idee ce inseamna ca a venit vara pentru ei. Iar Bucurestiul geme de terase. E un geamat de-ala placut, aproape orgasmic, ca deh...romanu' ca are bani, ca n-are, isi strange economii la chilotel (de-ala de plastic ca pusculitele deja s-au demodat, less is more), tre' sa-si stranga repejor gasculita pe o vreme asa faina si sa descante cateva ore o bere intr-un ritual de grup ("chemarea" se rezolva usor si gratis, la cate cartele verzi si portocalii se impart pe strada cu super oferte). Relaxare, miros de vara, de vacanta, dor de duca (in concedii, evident). In centrul vechi cel putin aproape ca nu ai pe unde calca, stradutele (daca au 5 metri latime) sunt ocupate de o parte si de alta de mese cu scaune incat iti fug ochii pe traseu stanga-dreapta ca la meciurile de ping-pong. Categoric nu te poti plange ca nu ai de unde alege. Si totusi...terasa mea preferata ramane terasa de pe TNB (Teatrul National Bucuresti), numita din motive pentru care nu bag mana in foc Terasa "La motoare" sau "Pe motoare"...Whatever! De ce? Simplu. Pentru ca este o terasa pe care o pot diagnostica drept STUDENTEASCA. Pentru ca atmosfera de aici este mereu placuta, relaxata, parca ai fi pe o terasa la mare, unii ar zice Vama. Bancute din plin, acoperite sau nu, bere ieftina, papa bun, lume ok (desi sunt perioade cand apar in cadru si liceeni mai fitosi, mai emo..mai...punct), tineret, studenti (si nu de-aia coca', majoritatea fiind de pe la UNIBUC si foarte multi de la arhitectura, arte, stuff, adica oameni liberi, deschisi, cu simt estetic, artisti, cu care ai ce discuta), muzica e buna, din cand in cand baietii (si fetele microbiste) se mai bucura de meciuri in direct pe ditamai ecranul, se tin concerte sau piese d teatru cu o atmosfera ca in familie.

Boem...Vaca. Creier. Caruta cu iarba. Desene pe pereti. In fine...daca nu ati fost va las sa descoperiti singuri. Merita.

Si ca o tema pentru data viitoare cand mergeti la un strop de buna dispozitie, incercati sa analizati creierul. E mega amuzant, relaxant si subiect de socializare si cunoastere a celui de langa tine.
Tu ce vezi in acest creier? (tranteste un comentariu cu ce vezi tu si hai sa ne analizam impreuna)





Iata ce am descoperit noi...

miercuri, 7 iulie 2010

Lupoaica amenintata de bile

Se numeste "Darul Romei" iar monumentul infatisaza legendara lupoaica si pruncii Remus si Romulus sugand la ugerele ei. Relativ recent, lupoaica bucuresteana, o specie aparte, adaptata la cele mai nocive conditii de trai, afectata mai ales psihic de soarta ei trista a fost mutata din Piata Romana la intrarea pe Lipsani din I.C. Bratianu (in scuarul din fata cladirii Voaleta sau a magazinului Bucuresti, proprietatea lu Nea Vanghelie "care este"...si care este intr-o stare deplorabila, daca nu vedeti vreo bulina rosie semnalizand posibila cadere la cutremur, va zic eu ca mai mult ca sigur ea a existat dar a fost furata, ideea e ca aspectul magazinului Bucuresti imi deprima retina. Celulele mele cu con si bastonas isi smulg parul din cap.). Mutarea pot spune ca a fost benefica, lupoaica isi are mult mai mult rostul la intrarea pe Lipscani (trebuia cumva amenajat si scuarul ala avand in vedere ca e un punct important-deh, ne mandrim si noi cu centrul nostru vechi. Nu stiu cat meritam dar noi ne mandrim). Totusi nu despre asta vreau sa discut. Hai sa privim mutarea din perspectiva lupoaicei.

In Piata Romana, lupoaica se afla in permanenta sub presiunea mentala ca o bila putea cade pe ea in orice moment. A impietrit un zambet crispat. Isi apara cu grija materna puii. E vorba de bila de pe ASE si clasica legenda ca bila aceea va cadea daca o fata va termina facultatea virgina. Bila n-a cazut de bunavoie nici in ziua de astazi, doar la renovarea cladirii ASE-ului a fost vrei, nu vrei data jos. Actualmente bila are si paratraznet. Cu atatea mijloace de protectie (contraceptiva sau nu) bila nici ca mai cade.
In fine, lupoaica a fost mutata la intrarea pe Lipscani. Toate bune si frumoase. Un nou habitat, lupoaica incepe sa se integreze si sa se adapteze in noul ecosistem. Puii sug linistiti. Lupoaica sade pasnica pe postament.

Saptamanile trecute...ma plimb si eu linistita si mai ca ma sperii. Pe blocul alipit cu magazinul/cladirea Voaleta a fost pus un ditamai afisul cu mesajul "NOI DARAMAM PRETURILE" si...reclama cu pricina are atasat un lant si o bila imensa (sa tot aiba un metru- un metru juma' diametrul cred)-bila de-aia de se foloseste la demolari in constructii. Bila pare confectionata din carton sau ceva material plastic dar este atat de bine realizata ca inspira ceva greu-ceva metal, si, cu toate ca este prinsa bine de lantul gros si "patrunsa" cica in perete sugerand demolarea, ea inspira nesiguranta. Zici ca sta in orice clipa sa cada. Mereu cand trec pe acolo vad bila imensa. Vad si lupoaica. Vad lantul greu. Vad bila grea de metal. Imi imaginez un accident, eroare tehnica. Cade bila. Loveste postamentul. Zboara lupoaica cu un schelalait ascutit. Remus si Romulus se imprastie colo si colo. Isi cauta mama socati. Ultima specie de lupoaica bucuresteana zace lata. Nici la ASE nu era in siguranta, nici la Voaleta nu e...De ce trebuie sa fie mereu amenintata de cate o bila? De ce? Lasati lupoaica in pace! Pana nu se supara si incepe o revolutie a lupilor gen sezonul Eclipsa din Twilight. Atunci sa vedeti ce bilute veti face voi. De teama.