Se numeste "Darul Romei" iar monumentul infatisaza legendara lupoaica si pruncii Remus si Romulus sugand la ugerele ei. Relativ recent, lupoaica bucuresteana, o specie aparte, adaptata la cele mai nocive conditii de trai, afectata mai ales psihic de soarta ei trista a fost mutata din Piata Romana la intrarea pe Lipsani din I.C. Bratianu (in scuarul din fata cladirii Voaleta sau a magazinului Bucuresti, proprietatea lu Nea Vanghelie "care este"...si care este intr-o stare deplorabila, daca nu vedeti vreo bulina rosie semnalizand posibila cadere la cutremur, va zic eu ca mai mult ca sigur ea a existat dar a fost furata, ideea e ca aspectul magazinului Bucuresti imi deprima retina. Celulele mele cu con si bastonas isi smulg parul din cap.). Mutarea pot spune ca a fost benefica, lupoaica isi are mult mai mult rostul la intrarea pe Lipscani (trebuia cumva amenajat si scuarul ala avand in vedere ca e un punct important-deh, ne mandrim si noi cu centrul nostru vechi. Nu stiu cat meritam dar noi ne mandrim). Totusi nu despre asta vreau sa discut. Hai sa privim mutarea din perspectiva lupoaicei.
In Piata Romana, lupoaica se afla in permanenta sub presiunea mentala ca o bila putea cade pe ea in orice moment. A impietrit un zambet crispat. Isi apara cu grija materna puii. E vorba de bila de pe ASE si clasica legenda ca bila aceea va cadea daca o fata va termina facultatea virgina. Bila n-a cazut de bunavoie nici in ziua de astazi, doar la renovarea cladirii ASE-ului a fost vrei, nu vrei data jos. Actualmente bila are si paratraznet. Cu atatea mijloace de protectie (contraceptiva sau nu) bila nici ca mai cade.
In fine, lupoaica a fost mutata la intrarea pe Lipscani. Toate bune si frumoase. Un nou habitat, lupoaica incepe sa se integreze si sa se adapteze in noul ecosistem. Puii sug linistiti. Lupoaica sade pasnica pe postament.
Saptamanile trecute...ma plimb si eu linistita si mai ca ma sperii. Pe blocul alipit cu magazinul/cladirea Voaleta a fost pus un ditamai afisul cu mesajul "NOI DARAMAM PRETURILE" si...reclama cu pricina are atasat un lant si o bila imensa (sa tot aiba un metru- un metru juma' diametrul cred)-bila de-aia de se foloseste la demolari in constructii. Bila pare confectionata din carton sau ceva material plastic dar este atat de bine realizata ca inspira ceva greu-ceva metal, si, cu toate ca este prinsa bine de lantul gros si "patrunsa" cica in perete sugerand demolarea, ea inspira nesiguranta. Zici ca sta in orice clipa sa cada. Mereu cand trec pe acolo vad bila imensa. Vad si lupoaica. Vad lantul greu. Vad bila grea de metal. Imi imaginez un accident, eroare tehnica. Cade bila. Loveste postamentul. Zboara lupoaica cu un schelalait ascutit. Remus si Romulus se imprastie colo si colo. Isi cauta mama socati. Ultima specie de lupoaica bucuresteana zace lata. Nici la ASE nu era in siguranta, nici la Voaleta nu e...De ce trebuie sa fie mereu amenintata de cate o bila? De ce? Lasati lupoaica in pace! Pana nu se supara si incepe o revolutie a lupilor gen sezonul Eclipsa din Twilight. Atunci sa vedeti ce bilute veti face voi. De teama.
Materialele care apar pe acest blog aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Proprietarul acestui blog îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă orice abatere. Blogul funcţionează în condiţii normale cu Mozilla Firefox si Crome.
Sunt curios unde muta statuile de la Universitate pentru realizarea parcarii si statiei de metrou de pe M5 :D
RăspundețiȘtergeredoamne esti geniala ioana:)))dar da ai dreptate:|dezamagire totala..oricum nu ma mir..sunt in stare de orice astia
RăspundețiȘtergere