Despre prejudecati si egalitatea dintre sexe

Nihilist si feminist...
Simt nevoia s-o spun si am s-o spun. „Eu cand vreau sa fluier, fluier.” Si totusi nu fac reclama. Mai mult feminista dar si cu un strop de misoginism pentru cele care-s mai mult morse decat femei (si nu ma refer la aspectul fizic, este doar o nuanta) am revenit pentru a face un mic à propos la postarea recenta a Ancai (aka Marusia Ivanovici, aruncati un ochi pe blogroll daca sunteti interesati) cu privire la egalitatea dintre sexe. Ok, ok, been there, done that, devine laitmotiv. De regula cand un el si o ea ajung nitel mai apropiati chiar si amical e inevitabil sa nu se devieze si la discutii aprinse despre sex si despre Hitler (subiecte dezbatute de regula separat, sau...poate si simultan desi n-am intalnit inca acest caz)-teoria lui Adi. Si totusi egalitatea dintre sexe il doboara pana si pe Hitler pentru ca mereu se lasa cu tachinari, discutii in contradictoriu, frustrari din ambele parti (nu vor recunoaste niciodata dar cele mai multe vin din partea barbatilor) si finalizate in plop...si plopul in aer, nu se ajunge nicaieri. Nu am de gand sa dezbat din nou acelasi subiect cu toate ca as avea mega rating unisex, desi, cu destula modestie din partea noastra, fetele, tre’ sa declaram sus si tare in partea introductiva a acestei postari egalitate inainte de a trece la subiect. Conditia de baza fiind respectata, sa trecem la subiect.
Simtul nihilist mi-a fost trezit de “Fetele bune ajung in rai, fetele rele ajung unde vor” de Ute Ehrhardt ale carei sfaturi nu am de gand sa le rezum, vreau doar sa surprind esenta.
Traim in secolul 21, ne consideram civilizati, societatea de astazi este mult mai deschisa la minte decat secolul trecut. Cat din ce am spus este real si cat este doar o chestiune de suprafata? Multi dintre noi gandesc ca in secolul trecut si cred ca la fel de multi au ramas cu mentalitatea lu’ stra-stra-stra-bunica. Idei preluate de la parinti si bunici care s-au fixat adanc de tot in subconstientul nostru inca din copilarie si au devenit convingeri, sa le zicem prejudecati ca sa va vina in minte si exemple. Prejudecatile s-au dovedit universal valabile pentru ambele sexe. Unele au starnit retineri, tacerea si retinerile in timp au starnit frustrari, au corodat pe interior, au adus anxietate, resentimente, probleme sociale, divorturi. De la prejudecati au pornit si semnele de intrebare cu privire la egalitate.
Evul Mediu a fost o perioada frumoasa dar a trecut de mult. Va ramane doar in manualele de istorie, in spiritul oraselor cu acest caracter, in catedralele gotice, in goth metal, ochi negri, buze negre, corsete, rochii lungi si dantele. Nu si in mentalitatea omului de secol 21.
Privind prin Europa suntem inapoiati. Rau de tot! Probabil pentru ca orasele s-au umplut de flacai si mandre veniti de la coada vacii. Ele nu au voie sa spuna nimic, vor-nu vor se marita (ca deh, asa tre’), asta le da un statut, fac compromisuri. Nu spun nimic de teama ca vor fi judecate, criticate, vor naste certuri, se va ajunge la divort si vor ramane singure. Se scalda in mediocritate pentru ca le e teama de putere. De ce? Pentru ca oamenii le vor privi altfel, pentru ca asociaza prost independenta cu singuratatea (ceea ce este valabil de la natura pentru ei, nu si pentru ele! ). Raman intr-o relatie care nu mai merge doar pentru ca le e frica sa o rupa, se simt nesigure, neajutorate (este o „neajutorare voita, impusa”, e doar o prejudecata, o convingere mincinoasa), prefera sa inghita frustrarea si sa sufere doar ca sa fie cu el, sa aiba acel statut de maritata/cuplata. Prefera sa nu-si spuna parerea, sa asculte doar. Oricum nimeni nu le asculta. Daca insala sunt catalogate curve. Daca sunt mai pasionale si au mai multi iubiti sunt curve. Te-ai gandit la maica-ta, beiete? Baiatul cu cat are mai multe femei e macho. Daca asa stau lucrurile, pentru mine e doar o tarfa...masculina, fara suparare. Chiar nu vad diferenta! Daca vreuna candideaza pentru un post mai important e luata in ras. Prejudecatile sunt numeroase si foarte bine fixate in mintile multora, femeile-morse le accepta iar barbatii sunt super fericiti de ingaduinta lor si le considera reguli.
Suntem salbaticii secolului 21 care „crestem si ne inmultim si populam pamanturile”, ne plimbam cu batele pe umar printre zgarie nori. Vorbim in soapta cu frica de „ce vor spune cei din jur despre mine?”, ne ascundem dupa degete, traim in jungla si luptam pentru supravietuire. La hotel de 7 stele in Dubai sau dupa blocuri intr-o tufa...tot aia facem. Cu ce suntem mai presus de stramosii nostrii?
Pentru inceput tre’ sa ne dam drumul la gura si sa spunem mereu verde in fata ce nu ne convine, apoi eventual sa aplicam un regim special de trimitere a femeilor-morsa si a barbatilor-morsa la munca patriotica undeva la tara, la mulsul vacii, unde nici electricitate nu e, nici caldura nu e, nici cultura nu e. Poate le vine mintea la cap. Si hai ca inchei aici ca ajung sa vorbesc despre cele doua teme majore SIMULTAN.