Materialele care apar pe acest blog aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Proprietarul acestui blog îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă orice abatere. Blogul funcţionează în condiţii normale cu Mozilla Firefox si Crome.


vineri, 5 februarie 2010

Punct negru in mijlocul oceanului

Ochi sclipitori, tremuratori privind un punct fix. Alti ochi tremuratori privind punctul fix ce-i priveste. Puncte fixe, negre, ce se maresc sub raza in care se scalda. Reflectie a realitatii in centrul lor. Realitate sau iluzie. Un joc in care bila alba si bila neagra sunt pitite-n pumn si esti nevoit dupa o clipa sa alegi. Pe ce mizezi in interiorul tau, presupunand ca ar depinde in exclusivitate de tine?
Realismul nu presupune niciun risc? Crezi?
Sa-ti recapeti pierdutul spirit pueril, sa te avanti asemeni unui copil in primejdie zambind, sa nu constientizezi pericolul, sa nu ai teama, sa te bucuri de ce descoperi, fara teama de zgarieturi, julituri si vanatai sufletesti. Cauta o farama de inconstienta, o farama de nebunie, de curaj, de indiferenta, de amorteala a cugetarii, de rupere din rational. Uita notiunea de distanta sau timp.
Dezbraca ratiunea si cufunda-te in ocean, lasa-te dus de o unda lina sau trantit la pamant de un val puternic, lasa-ti inima sa bata tare, lasa timpul sa stea, mai bine decat sa stai pe malul ratiunii lipsit de emotia unduirilor undei sau a violentei loviturii. Nu poti sti niciodata in ce mod este puternic curentul si unde va ajunge mesajul din sticla. Oceanul ce inconjoara punctul negru...

3 comentarii:

  1. hmm,mie imi place sa ma avant ca un copil,face totul mai interesant:)
    foarte draguta postare,felicitari:D

    RăspundețiȘtergere
  2. uuuu, you've just given food to my hippie soul!!!!

    RăspundețiȘtergere